Stefania…asa ma cheama. Mi-am strigat dreptul la viata ras-pi-cat pe la mijlocul lui noiembrie 2010.
Nu de alta, dar n-am vrut sa ratez Revelionul.
Ce sa spun…e fain in lumea asta a voastra - spatii largi, nu tu genunchi la gura, nu cordoane, lumina la discretie, iar intre doua crampe te poti bucura de cocktail-uri cu lapte. Ei, na, normal ca mai plang din cand in cand, dar mai si rad cateodata, ca doar sunt fata. Am tot felul de animalute, dar dintre toate cel mai mult imi plac bunicii, nu de alta, dar sunt usor de dresat si`apoi ma pupacesc toata ziua.
Deocamdata nu pot merge, dar de ma voi ridica pe multi am sa popesc.
Bunicu' Dorin
